Podcastul de Filosofie

Nu, da' serios acuma! Ce facem cu problema că toată lumea este practic vorbind văzută prin prisma mea? Există ea dincolo de mine? Și dacă da, ce pot spune despre ea? Trebuie să revenim la antinomiile Kantiene ca să descoperim cum ajunge Schopenhauer la ideea (orientală?) că universul nu e făcut din "lucruri în sine", din "ding-aan-zich-uri" Kantiene. Dar dacă nu - atunci din ce? Răspunsul este simplu - e făcut din maică-ta ahahaha. Scuze. Chiar îmi pare rău. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

După cum am promis, e momentul să recapitulăm. În acest episod, vorbim despre lucrul în sine, ding-an-zich-ul, acel ceva dincolo de percepție, realitatea cu "R" mare, realitatea "ca atare", Obiectul - înțelegeți voi. Vorbim deci despre bazele cunoașterii realității. Arthur Schopenhauer - The World as Will and Representation (Cambridge University Press, trad. Norman and Welchman) Magee - The Philosophy Of Schopenhauer Bart Vandenabeele (ed.) - Cambridge Companion to Schopenhauer Christopher Janaway - Schopenhauer: A very short introduction Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

An nou, episod nou, format nou! Începem o serie despre Arthur Schopenhauer, singurul filosof (sper) care a împins pe cineva pe scări. Și da, vom vorbi despre asta. Singurul filosof (sper) care a fost abandonat de părinți nu o dată ci de două ori. Și da, vom vorbi și despre asta. Lăsați-mi în comentarii ce credeți despre noul format și dați-i un "hype" dacă vă place. În acest episod, vorbim despre principiul rațiunii suficiente, despre ce înseamnă să EXPLICI ceva, și care este limita acestui proces purces porcesc. Dar ne va tenta și să ne uităm dincolo de aceste garduri transcendentale și să-l pomenim pentru prima dată pe Cel-Ce-Nu-Trebuie-Pomenit - nu Voldemort, ci numenul (în eng. noumenon). Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona aici: https://www.patreon.com/octavpopa - Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie - Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie - Aveți link-urile de Spotify, Apple Podcasts etc. aici: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

An nou, episod nou, format nou! Începem o serie despre Arthur Schopenhauer, singurul filosof (sper) care a împins pe cineva pe scări. Și da, vom vorbi despre asta. Singurul filosof (sper) care a fost abandonat de părinți nu o dată ci de două ori. Și da, vom vorbi și despre asta. Lăsați-mi în comentarii ce credeți despre noul format și dați-i un "hype" dacă vă place. Arthur Schopenhauer a fost unul dintre cei mai influenți și incomozi filosofi ai secolului al XIX-lea. Născut în Germania, el a devenit cunoscut pentru viziunea sa profund pesimistă asupra existenței umane, într-o epocă dominată de idealism și optimism filozofic. Ideea centrală a gândirii lui Schoppy-the-Boppy este că lumea este guvernată de o forță irațională pe care o numește „voință” — un impuls orb, nesfârșit, care ne împinge să dorim, să luptăm și, inevitabil, să suferim. Din acest motiv, Schopenhauer considera că fericirea durabilă este imposibilă: dorințele satisfăcute nasc altele noi, iar viața oscilează între durere și plictiseală. Deși pare sumbru, Schopenhauer nu era un simplu nihilist. El vedea în artă, muzică, contemplație și compasiune modalități reale de a suspenda temporar suferința. Muzica, în special, ocupa un loc privilegiat, fiind considerată cea mai directă expresie a voinței. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Minune! A apărut o nuvelă episoadă! Vom discuta despre Maladia Mortală (Sickness onto Death), cartea care i-a adus lui Kierkegaard titlul de "tăticul existențialismului", adică un precursor al lui Sartre și toți francezii cu țigareta între dinți. Întâmplător, după cum vom vedea, ne vom apleca și asupra întrebării who's your daddy, dar asta în altă ordine de idei... Vom încerca să definim sinele ca tensiune/opoziție care se conștientizează pe sine (știu, sună șpanky, dar voi explica) și vom identifica cele două mari tipuri de disperarea: disperarea slăbiciunii și disperarea sfidării. După care trecem la Noica și distincția dintre un sine și o sine! Ceva lejer așa, de sărbători, deci :__). Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

„Frică și cutremur” (1843) este un eseu scris de tovarășul nostru Søren Kierkegaard. Tema principală: ce înseamnă a avea credință? Ce înseamnă să intrii într-o relație de "credință" cu Dumnezeu? Studiul de caz: situația nasoală cu care s-a confruntat Avraam, acest "DO double G" al credinței, când i-a cerut șeful cel mare să-și sacrifice singurul fiu. În acest episod explic cum înțelege Kierkegaard paradoxul credinței și ideea că adevărata credință este independentă de cruciulițe și catedrale. 00:00 Intro: de la viața etică mai departe? 06:16 Recapitulare despre Either/Or 11:32 Critica socială: creștinism vs. creștinătate 13:16 Critica la adresa lui Hegel (sittlickheit) 17:33 Despre Fear and Trembling 18:32 Semnificația titlului 22:14 Povestea principală: Avraam și Isaac 26:34 De ce e Avraam cavalerul credinței? 33:18 Cavalerul renunțării totale (not enough) 40:19 Semnificația pseudonimului (Johannes de Silentio) 43:56 Semnificația "mototo-ului" 51:50 Outro Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Kierkegaard a fost un filozof danez din secolul al XIX-lea considerat părintele existențialismului. Iar eu sunt un filosof român din secolul al XXI-lea, considerat părintele sexistențialismului aaahaahahaha. Scuze. Chiar îmi pare rău. Promit că e un episod serios. Invitați speciali: Gigi Becali, fitfluencerița din Bali, MPK, Cel mai Mare Socru Ever - Socrate, și Nesimțitul de David (bă da' chiar de-o nesimțenie cruntă, nu că oi fi eu vreun înger). 00:00 Intro 01:43 Problema libertății = problema existenței 03:51 Căsnicia - caznă sau fantasmă? 07:15 Bye bye alegere morală fundamentată rațional 09:41 (mic rant despre traducere) 11:23 (mulțumiri) 12:44 Viața lui Kierkegaard 23:39 Scriitura lui Kierkegaard (comunicare indirectă) 37:09 Scurtă istorie a logicii existenței (Aristotel vs. Hegel) 47:37 Cele două forme de existență: Viața estetică 52:55 Cele două forme de existență: Viața etică 58:25 Outro Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Deși romantismul îți poate evoca imagini sentimental-pornografice, în filosofie mișcarea romantică e cât se poate de 'badass', cel puțin în ceea ce privește curajul de a gândi altfel. Este o împotrivire, o revoltă, un război de secesiune, o încercare a unui grup mic de filosofi de a răsturna o întreagă tradiție europeană a raționalismului. În plus, toți încep cu "sch" (Schelling, Schlegel, Schiller...). Cartea pe care m-am bazat: https://humanitas.ro/humanitas/carte/originile-romantismului ____________________________________ Puteți susține acest proiect: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa Varianta audio: ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Alte nebunii: ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ____________________________________ Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acest episod conține tot ce ai vrut să știi vreodată despre istoria stângii politice. Dar când spun stânga nu spun PSD și baroni locali. Spun ideea că inegalitatea și competiția dintre indivizi sunt rele ce trebuie combătute. Eventual eradicate. Eventual cu forța... ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com 00:00 Introducere Preistoria socialismului 05:50 Socialismul în antichitate 10:13 Socialismul ca critică a bogăției 15:23 Primii gânditori socialiști (Malby etc.) 19:52 Socialiștii din timpul Revoluției Franceze Socialiștii Utopiști 24:22 Henri de Saint Simon 26:45 Organizarea “rațională” a societății 34:00 Capitalism de stat? 36:37 Charles Fourier 37:28 Socialism, pentru că ne-au „furat” revoluția 38:44 Ok, Fourier nu era poate cel mai întreg la cap 40:01 Viciul central al capitalismului = competiția 49:23 Societatea își „sfidează propriile scopuri” 54:35 Pierre Leroux 55:48 Robert Owen 59:17 Apare termenul de „socialism” 58:15 Louis Blanc și socialismul de stat 01:02:49 Pecqueur = statul vine să diminueze laissez-faire-ul 01:04:11 Etienne Cabet, primul comunist pe bune? 01:05:06 Blanqui „lasă statul, hai cu revoluția” 01:06:34 Bine, și după revoluție? 01:07:31 Tradiția britanică: Hall, Thompson etc. 01:10:30 William Godwin – părintele anarhismului Socialism a la carte: anarhism, comunism etc. 01:14:28 Proudhon 01:15:22 Istoria e istoria conflictului 01:15:49 „Proprietatea este furt” 01:20:04 Karl „Do-double-G” Marx 01:21:00 Principalele teze ale comunismului 01:22:28 „Suprastructura”!! 01:25:25 Alienarea și injustiția 01:26:30 Seize the means of production!!! 01:27:53 Sfârșitul istoriei 01:34:03 Anarhismul lui Bakunin 01:35:09 Marx vs Bakhunin (pulverizarea socialismului în diferite mișcări) 01:42:40 Eduard Bernstein – socialismul „gradualist” 01:48:49 Lenin și scindarea partidului comunist 01:55:47 După cel de-al doilea război mondial Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Continuăm seria despre secolul al XIX-lea cu o perspectivă asupra momentului Charles Darwin în istorie. Vorbim despre impactul pe care l-a avut excluderea lui Dumnezeu din povestea despre istoria planetei și istoria noastră dar și despre cel mai simplu mod de a avea succes la gagici: colecționarea obsesivă de gândaci și scoici. Invitați speciali: Charles Lyell, doamna de la aprozar, Thomas Malthus (tipul care n-ea certat că nu ne stau nădragii pe noi) și, desigur, Hannah Arendt. 00:00 Intro 03:55 Pe când Aristotel dădea bărcuțe 06:45 Da' oscioarele? (despre fosile) 09:04 Vârsta pământului 11:53 Uniformitarianismul 13:50 Lamarkismul (nu "Lamarkianismul" cum am zis) 17:56 Viața lui Darwin 21:49 Argumentul creaționist 22:49 Călătoria pe HMS Beagle 24:50 Observații cruciale pe Galapagos 28:48 Influența lui Malthus 32:54 BINGO! 35:28 Russell Wallace - al doilea Darwin 38:52 Impactul teoriei lui Darwin Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Se zvonește prin ziare că am publicat un nou episod! Nu știu ce să zic... Uite cum facem - mă mai interesez să văd dacă-i adevprat și vă zic, ok? Subiectul oricum ar fi fost: revoluția industrială și efectele ei sociale. Totul a început în secolul XVIII, când cineva s-a uitat la un fir de bumbac și a zis: „Hmm, dacă am face o mașină să-l țeasă mai repede?” Boom! A început prima revoluție industrială. Cu ajutorul războiului automat (power loom) și, mai ales, al motorului cu aburi, fabricile au început să fumege ca niște dragoni pe cafea. Oamenii au trecut de la tors cu mâna la „vrrr-vrrr” cu mașini. Bumbacul a devenit noul aur, iar trenurile cu aburi au început să țiuie prin peisaj. Dar stați, urmează partea și mai cool! Pe la sfârșitul secolului XIX, a venit a doua revoluție industrială, când cineva s-a uitat la un fulger și a zis: „Ce-ar fi să-l punem în priză?” Electricitatea a invadat orașele, iar chimia a explodat – la figurat, sperăm. Acum aveam becuri, telefoane și aspirină! Problema? Bogătanii au devenit și mai bogătani, săracii au devenit și mai săraci. Sărakilor! Invitați speciali: Jon Snow, CG, Captain Picard, prima victimă a societății industriale, Engels, tonkotsu ramen, Jacquard, Savery, Papin și mulți alții. Link-uri utile: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Napoleon Bonaparte (1769-1821) a fost unul dintre cei mai influenți lideri militari și politici ai Franței, cunoscut pentru războaiele sale și pentru reformele care au modelat Europa modernă. Născut în Corsica, a urcat rapid în ierarhia militară în timpul Revoluției Franceze, remarcându-se prin victoriile sale împotriva austriecilor și prusacilor. În 1799, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, devenind Prim Consul, iar în 1804 s-a autoproclamat Împărat al francezilor. Sub conducerea sa, Franța a dominat Europa, învingând marile puteri în bătălii celebre precum Austerlitz (1805) și Wagram (1809). A implementat Codul Napoleonic, o reformă juridică ce influențează și astăzi sistemele de drept. Totuși, ambițiile sale expansioniste au dus la eșecuri. Campania din Rusia (1812) a fost un dezastru, iar după înfrângerea din Bătălia de la Leipzig (1813), a fost exilat pe insula Elba. Revenit în 1815 pentru "Domnia de 100 de zile", a fost învins definitiv la Waterloo și exilat pe insula Sfânta Elena, unde a murit în 1821. Napoleon a lăsat o moștenire profundă, influențând politica, dreptul și identitatea națională europeană. Rămâne o figură controversată, considerat atât un geniu militar, cât și un lider despotic. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de schimbări uriașe, o adevărată explozie de idei, revoluții și invenții care au transformat lumea. În Europa, imperii s-au prăbușit, iar națiunile și-au revendicat identitatea, așa cum s-a întâmplat și în 1859, când Moldova și Țara Românească s-au unit sub Alexandru Ioan Cuza, punând bazele României moderne. Era un secol al luptei pentru libertate, cu revoluțiile de la 1848 care au zdruncinat întreaga Europă și au schimbat modul în care oamenii priveau politica și drepturile lor. Pe lângă transformările politice, tehnologia a avansat într-un ritm amețitor. S-a inventat locomotiva cu aburi, iar căile ferate au început să conecteze orașele într-un mod nemaivăzut până atunci. Telefonul și becul electric, invențiile lui Alexander Graham Bell și Thomas Edison, au revoluționat complet viața de zi cu zi. Și medicina a făcut pași importanți, cu descoperirea bacteriilor de către Louis Pasteur, ceea ce a dus la dezvoltarea vaccinurilor și a metodelor mai sigure de tratare a bolilor. La nivel cultural, acest secol a fost dominat de romantism și realism, cu scriitori precum Victor Hugo, Tolstoi sau Eminescu, care au lăsat opere nemuritoare. A fost și vremea unor mari compozitori precum Beethoven, Chopin sau Verdi, ale căror creații sunt ascultate și astăzi. În America, abolirea sclaviei după Războiul Civil a reprezentat un moment definitoriu pentru drepturile omului. Tot în această perioadă, Japonia a trecut prin modernizarea Meiji, transformându-se dintr-o societate feudală într-o putere industrială. Secolul XIX a fost, fără îndoială, un secol al schimbării, al inovației și al progresului, punând bazele lumii moderne în care trăim astăzi. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Unde se termină libertatea mea și unde începe libertatea celuilalt? Mill introduce 'principiul vătămării' care este atât de cunoscut în filosofia politică încât a devenit clișeu pe care îl spun toți suporterii înaintea meciurilor amicale sau din preliminarii: poți face ce vrei tu câtă vreme nu mă rănești pe mine. Sună bine, dar care sunt problemele acestui principiu? Octăvelu Capul Chelu' explică. "Despre libertate" (On Liberty) de John Stuart Mill este o lucrare fundamentală a liberalismului clasic, publicată în 1859. Mill susține că libertatea individuală trebuie protejată de stat și de presiunea socială, atâta timp cât acțiunile unei persoane nu dăunează altora (principiul vătămării). Unul dintre aspectele centrale este libertatea de gândire și exprimare. Mill argumentează că toate opiniile, indiferent cât de controversate, trebuie să fie libere pentru a permite progresul și confruntarea ideilor. Cenzura limitează descoperirea adevărului și dezvoltarea intelectuală. Un alt punct cheie este pericolul „tiraniei majorității”, adică impunerea de către societate a normelor dominante asupra indivizilor. Mill avertizează că nu doar guvernul poate restricționa libertatea, ci și opinia publică. Societatea nu ar trebui să impună un mod unic de viață dacă acesta nu afectează direct alte persoane. Mill respinge intervenția statului în aspecte private precum obiceiurile personale, moralitatea sau stilul de viață. Totuși, guvernul are rolul de a proteja cetățenii de violență, fraudă și exploatare. Educația și accesul la informație sunt esențiale pentru ca oamenii să ia decizii raționale. Lucrarea a influențat profund gândirea modernă despre drepturile omului, democrație și libertatea de exprimare, fiind o referință importantă pentru sistemele politice liberale de azi. ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

După cum v-am promis acum mult timp, l-am reinvitat la podcast pe Emilian Mihailov, doctor în filosofie la Universitatea din București (cu o teză despre filosofia morală a lui Kant nota bene!) Am reușit să discutăm despre câte în lună și în stele, câtă frunză câtă iarbă, câtă chelie câtă barbă etc. A ieșit o conversație de care mi-am amintit cu drag după ce m-am trezit din mahmureală! Despre Emilian Mihailov: https://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/ O boabă despre subiect. Filosofia morală a lui Kant e cunoscută sub numele de etica deontologică (deon = datorie în Greacă). Asta pentru că se bazează pe conceptul de datorie morală și rațiune autonomă. Kant susține că moralitatea nu derivă din consecințele acțiunilor, ci din intențiile și principiile din spatele lor. Principiul central al moralei kantiene este imperativul categoric, o regulă universală care trebuie respectată necondiționat. Una dintre formulările esențiale ale imperativului categoric este: „Acționează numai conform acelei maxime prin care poți în același timp să vrei ca ea să devină lege universală”. Aceasta înseamnă că o acțiune este morală doar dacă principiul care o ghidează poate fi aplicat tuturor, fără contradicții. Cele trei cărți mari și late pentru etica lui Kant: "Fundamentarea metafizicii moravurilor" (1785) (Grundlegung zur Metaphysik der Sitten), "Critica rațiunii practice" (1788) (Kritik der praktischen Vernunft), "Metafizica moravurilor" (1797) (Die Metaphysik der Sitten). 0:24 Filosofie morală și discurs politic 3:23 Discursul populist despre libertate 8:38 Complexul de inferioritate culturală 11:00 Actualitatea teoriilor morale 14:13 Filosofia morală a lui Kant 21:11 Egosimul agentului moral 24:00 Deontologia și consecințele 27:48 Ideea de autonomie în filosofia morală a lui Kant 44:19 Riscul aparenței de imparțialitate 54:23 Imparțialitate și empatie 57:03 E bine să minți pentru beneficii personale? 1:00:00 Sunt consecințialismul și deontologia chiar atât de diferite? 1:09:00 A câștigat egoismul? ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

În acest episod povestim despre una din primele teorii morale nereligioase, deopotrivă una din cele mai simple teorii morale. Utilitarismul este ideea că moralitatea unui act e dată de binele comun ("fericirea celor mulți"). Cu cât mai multă fericire pentru mase, cu atât mai mare valoarea morală a unui act. Dar ține faza? Merge schema? Jonglăm și vedem. Invitați speciali: tipul care a descoperit apa minerală (Joseph Priestly), David Hume tăticul tuturor utilitarismelor, un terorist torturat, Andrew Țâțe și Helvétius. 0:00 Intro 3:55 Utilitarismul ne pregătește pentru deontologia kantiană 5:49 Thought experiment! 16:14 Câțiva băieți utilitariști 26:34 It's the consequences, stupid! 30:14 Ce progresiști (nu) erau utilitariștii 36:51 Problema utilității 45:43 Problema distribuției 48:31 Ce-a zis Kant Linkuri utile: ☞ Patreon: https://www.patreon.com/octavpopa ☞ Facebook: https://www.facebook.com/podcastuldefilosofie ☞ Instagram: https://www.instagram.com/podcastuldefilosofie ☞ Spotify, Apple: https://podcastfilosofie.buzzsprout.com Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acesta este al patrulea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Astăzi vorbim despre analitica transcendentală - vasăzică, prima parte a logicii transcendentale - adică chit-chat-uim despre acele concepte a priori care fac posibilă judecata. Știți voi: substanță, cauzalitate, negație, necesitate, Dacia Duster etc. 00:00 Introducere. O împrejurare specială 03:02 Unde ne aflăm în CRP? Analitica conceptelor 06:58 Logica generală vs. logica transcendentală 12:02 Care sunt categoriile? ("deducția metafizică) 17:12 Concepte care nu se pupă cu experiența 19:02 Sunt categoriile legitime/obiective? ("deducția transcendentală") Analitica principiilor 25:07 Știința pură a naturii 29:40 Fenomen vs. noumen ("obiectul în sine") 34:08 Outro (o surpriză)(plăcută?...) Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acesta este al treilea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Astăzi vorbim despre estetica transcendentală, adică despre acele intuiții a priori care fac posibilă senzația. spațiu și timp ca intuiții pure (adică nu empirice)(adică a priori)(adică nederivate din experiență)(adică forme). 00:00 Introducere (De ce e Octav mahmur?) 03:37 Corydon (Radu Stanca) 07:02 Un pic de diviziune a muncii (spațiu-timpul în știință) 11:32 Dezbaterea despre spațiu și timp 15:54 Corespondența Leibniz-Clarke 20:06 Spațiu = simț extern, Timp = simț intern 23:47 Spațiu = geometrie, Timp = aritmetică 24:44 Argumentele lui Kant 25:22 Argumentul 1 26:47 Argumentul 2 28:00 Argumentul 3 30:28 Argumentul 4 32:16 Două argumente extra 38:48 Despre timp (mutatis mutandis) 42:39 Outro Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acesta este al doilea episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804). Pentru a vă ajuta să agățați pe cei care sunteți încă pe piața dating-ului, explic pentru voi care-i faza cu Verstand vs. Vernunft, mai explic cum e cu estetica și analitica transcendentală, mai bag o expresie celebră pe care e bine s-o știi dacă vrei să vorbești cu ea la bar (deus ex machina). Plin de gloanțe deci. Trăsniți-i un like dacă vă place! 00:00 Introducere 06:34 Problema realității (Metafizica în plopi) 18:16 Scop(urile) lui Kant 22:19 Salvarea metafizicii 24:23 Care-i faza cu sinteticul a priori 32:48 Intru ca trenu' cu catrenu' 35:04 Interesul rațiunii 42:29 Intuiție vs. Intelect 46:19 Explicarea titlului: Critica... 48:15 Explicarea titlului: ... rațiunii 51:45 Explicarea titlului: ... pure 54:31 Organizarea criticii 01:01:27 Outro Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Acesta este primul episod despre omul meu Immanuel 'Manny Pacquiano' Kant (1724-1804), unul din cei mai importanți, parol, cel mai important filosof modern. Poți să treci peste Kant și să nu-l știi doar dacă vrei să nu mai agăți niciodată nicio persoană în niciun bar pentru că îți spun din surse sigure, pe piața dating-ului în ziua de astăzi ești un nimeni dacă nu știi să explici idealismul transcendental. Cel puțin asta îmi imaginez eu, am părăsit domeniul de ceva vreme, nu am date exacte. Trăziți-i un like dacă vă place! Invitați speciali: Leibniz, maică-mea, Joseph Green - cel mai punctual filosof care nu e Kant, Toma D'aquino, nebuinii de pe net care cred că influențează realitatea cu mintea, Occam și Gatusso. ______ 00:00 Introducere 07:18 Viața lui Kant 19:55 Contextul filosofic 38:25 Raționalismul german 44:36 Despărțirea lui Kant de Leibniz (schiță a metafizicii kantiene) Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Împreună cu Alexandru Cârlan (SNSPA) și Andrei Mărășoiu (UB), facem un triplusalt în istoria filosofiei pentru a citi celebrul articol al lui Quine "Două dogme ale empirismului." Care dogme? Bună întrebare! Mulțumesc! Cu plăcere! Continuăm? OK. Întâi, spune Quine, vechea distincție dintre adevăruri analitice și adevăruri sintetice e vrăjeală. Apoi, vechea idee că înțelesul termenilor poate fi redus la date senzoriale e și ea vrăjeală. Dar oare are Quine dreptunghi? N-are? Despre toate astea plus câteva discuții adiacente despre natura numerelor naturale, în episodul care încheie seria despre empirism. 00:00 Intro 02:24 Cine a fost Quine? 06:28 Quine, copilașul lui Hume? 12:43 Prima dogmă: analiticitatea 15:58 Structura argumentativă per ansamblu 29:19 Țin argumentele? E bune ele? 34:54 O paralelă în filosofia matematicii 43:38 Un pasaj cheie! 45:55 A doua dogmă: reducționismul 01:01:03 Exemple din istoria științei 01:08:20 Cu ce rămânem? Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Am discutat cu Miruna despre mediul academic și non-academc, despre femei și bărbați, despre grijă și violență, despre umor și lipsa thereof, despre pro-viață și pro-alegere, despre stânga și dreapta, despre alegeri și lipsa de alegere - pe scurt, despre de toate și încă câteva. Miruna are un doctorat în științe politice și vreo două doctorate în cum să crești fete. 00:00 Intro 00:42 Cine este Miruna Pantel 01:20 Ce-și doresc femeile (dpdv politic) 03:38 Mihaela Miroiu și filosofia la feminin 08:17 Ce este centrul FILIA 13:24 Despre violență 25:25 Aducerea filosofiei în practică 37:11 Războaiele culturale în România 52:38 Societate civilă și stat: cine ce responsabilitate are? 59:27 E umorul un "safe space"? 01:09:00 Cum puteți susține FILIA https://centrulfilia.ro/ Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

"Causality!" - spune cu un accent franțuzesc Merovingianul în The Matrix. Această idee este în același timp piatra de temelie a științei și punctul ei cel mai vulnerabil. David Hume, care a avut cu totul alte preocupări în copilărie față de mine, este filosoful în fața căruia se închină de neuscat mai toți filosofii pozitiviști de secol XX. Dar de ce? De ce-o fi Hume atât de reverat? Pentru că scrie fain? Pentru că "e tânăr și negru și șapca lui e foarte jos, pare că sunt un cititor de gânduri domnule" (99 problems)? Nu. Pentru că a făcut vraiște ideea de cauzalitate. În acest episod explic cum. Dacă vreți să susțineți acest podcast: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

În ciuda tuturor aparențelor și a mesajelor contradictorii apărute pe piața neagră internațională, a apărut un nou episod!! Căci dacă ne-a mâncat în știți voi și am mușcat din felia empiristă a filosofiei, acuma dară trebuie să mestecăm, să înțelegem, să pricepem domnule ce și cum. Or nimeni nu este mai propice tăticul lor (al empiriștilor), mare barosan anticartezian, el capo de tutti impresii senzoriale in capo, decât John Locke. Cei mai astuți dintre voi vor spune "Bă, Jambonel, da' ce facem ne întoarcem în timp? Parcă am vorbit deja despre Locke?" Răspunsul meu este același pe care l-am dat soției mele când m-a întrebat dacă am dus gunoiul și m-am decis să mint decât să fac față realității: "Desigur că da!" Invitați speciali: Russell, Dacia, un bou, o vacă, Aristotel, alte vaci, Obadiah Stane, Descartes (că ne-ntoarcem și la el), Frege, nea Mișu. 00:00 Intro 17:34 Epistemologia empiristă (partea critică) 27:26 Epistemologia empiristă (partea constructivă) 52:02 Filosofia mentalistă a limbajului Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

I got the chance to chat with Prof. Barry Allen from McMaster University (Canada) about the history and pre-history of empiricism. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

A, salut! Începem astăzi o serie formidabilă despre empirism. Știți voi, acel curent în epistemologie despre care toată lumea crede că se referă la vampiri. Astăzi doar introducem ușor marile teme (De unde vine cunoașterea? Ce este relația de cauzalitate? etc. ) și marea dezbatere între empiriști și raționaliști (Cine face mai multe flotări? Steaua sau Dinamo? etc.). Invitați speciali: Linus Pauling, 2Pac, Locke, Barkly (woof!), Damian Drăghici și Immanuel Kant. 00:00 Introducere 03:32 Planul pentru serie 05:03 Noul jingle!! ._) 05:18 Povestea lui Pauling (vit C) 11:59 În dulcele stil american 17:35 Paranteză: Hoffman-La Roche și vitamin cartels 23:09 Retorica de pe etichete 25:45 Damian Drăghici 29:36 Niște știință pe bune (vit D) 37:13 Empirism vs. Raționalism 45:50 Analitic vs. Sintetic, A priori vs. A posteriori 50:23 O excepție grasă (ca maică-ta haha!) https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Care discuție că e tărăboi! Stânga nu se mai înțelege cu dreapta, ateii nu se mai înțeleg cu credincioșii, săracii cu bogații, orășenii cu sătenii, părinții cu copiii, streamerii cu conservatorii , politicienii cu ne-politicienii. Se strigă, se scandează și se acuză din toate părțile. Ceilalți sunt tot timpul de vină pentru că nu-i (mai) duce capul. Care mai este rolul argumentării în asemenea condiții? Cum rămâne cu schimbul rezonabil de argumente, cu dezbaterea calmă, cu logica? În acest curs scurt vreau să explic că ineficiența argumentării, departe de a fi vreun semn rău al unor vremuri tulburi, este inevitabilă. Apoi vreau să merg mai departe și să arăt că ea este de fapt dezirabilă, că argumentele nu sunt făcute să convingă așa cum ne-o spune modelul standard de la Platon încoace și că felul în care convingem și ne lăsăm convinși în mod rațional depinde de instituțiile (oficiale și neoficiale) în care ne întâlnim unii pe ceilalți și ne descoperim ca fiind diferiți. 00:00 (muzichie de intro) 00:44 1. Tineretul în pericol! 14:38 2. Logica: Prea formală, prea ca la mate 28:29 3. De ce nu conving argumentele bune 46:14 4. Ce înseamnă să fii convins? 58:35 5. Cum rămâne cu tineretul nostru? Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

A apărut episodul 45, ultimul din seria despre Învârtăceala Franțuzească! Astăzi discutăm despre sfârșitul tragic al revoluției franceze. Știu că nu e un final tocmai minunat dar e un final din care putem învăța poate. În plus am un rant de vreo 5 minute despre imnul național al Franței să mai detensionăm lucrurile de la atâta chilăreală. Și o mică scenetă cu Danton haha. Invitați speciali: Mr. Juve și Șușanu - și cu asta am spus totul! Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

A apărut episodul 44! Nu puteam să lăsăm povestea noastră despre Ludovic Șaișpe și pretenarii lui în coadă de poisson. Astăzi discutăm despre explicabila dar poate evitabila alunecare a revoluțiilor în teroare. Cum se face că majoritatea revoluțiilor – majoritatea ălora adevărate, nu „Glorioasa Revoluție” din Anglia secolului trecut, și nici revoluția manelelor cu Minodora și Nicu Paleru – că majoritatea revoluțiilor adevărate decad în teroare? Invitați speciali: Thomas Paine, Horia-Cloșca-și-Crișan, Cel mai Urât om din Franța (nu, nu eu) și bineînțeles La Fayette și trupa misterelor. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Am ieșit din tămbălăul generalizat care este fiecare început de an academic pentru a continua seria noastră despre revoluția franceză. În acest episod urmărim două modele de ruptură socială: prin acte fizice violente (căderea Bastiliei) și prin acte simbolice non-violente (declarația de pe terenul de tenis-care-nu-era-de-fapt-tenis-OPS!). Vom vedea că a doua este mult mai subversivă și că în prima mi-a căzut podul în cap. Invitați speciali: Nichita Stănescu, N&D, Gianina Corondan, Michael Walzer și De Launay. 0:00 Intro - Qu'est ce que realitatea socială? 11:05 Subversiune 1: Atacul fizic (Căderea Bastiliei) 35:24 Subversiune 2: Atacul simbolic (Crearea Adunării Naționale) 01:01:22 Concluzie: Cum se schimbă realitatea socială? Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Continuăm seria despre Revoluția Franceză. În acest episod încercăm să descoasem evenimentele pre-revoluționare pentru a înțelege cum se poate ca un sistem să facă "hâc!" și să se blocheze pur și simplu din punct de vedere economic și social. Avem bancuri și anecdote precum și o teorie proprie cu privire la orgiile de la Versailles. 0:00 Cum a fost posibil? 3:00 Apare în scenă un magician: Jacques Necker 6:42 O greșeală politică 9:18 Ludovic: "Mai scoate de pe card!" 10:49 Necker: "Păi bine da' nu ne dau ăștia. Ce-i de făcut?" 12:36 Cooking the books 14:12 Pleacă Necker, acest Gică Hagi al Franței 14:23 Pauză: revoluția presei 17:54 Cine a declanșat revoluția? 19:09 Toată lumea crede că "boborul" e de partea lor 20:17 Scurtă paranteză: de ce există Versailles? 21:49 Noua aristocrație (noblesse de robe) 23:19 Ce e o casă regală? 25:02 Calonne 27:04 O încă mutare de PR: Adunarea Notabililor (Assemblée des notables, 1787) 29:01 Here we go again... Brienne 29:55 O idee nouă: Adunarea Generală a Stărilor (États Généraux) 30:57 Ludovic: "Ieși acasă, care Adunare că-ți dau una de nu știi cum să-i caligrafiezi lu' mumă-ta acasă" 32:26 Auăleu săriți măă. Lupiii băăăăă 34:06 Inevitabilul se produce (în sfârșit!) 35:52 Hagi revine la națională: "Să vină suporterii la Versailles!" 37:36 Se rupe firu' Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Dacă nu vă plac evenimentele colosale care au format lumea în care trăim astăzi, dacă nu vă plac momentele de suspans și întorsăturile de situație, eroii și anti-eroii, rațiunea și rațiunea deraiată, atunci n-o să vă placă următoarea serie despre Revoluția Franceză. Dacă da, atunci vă invit să înțelegem împreună momentele în care filosofia a coborât în stradă, a dat putere dar a și gâtuit, a inspirat dar a și dus către ghilotină. "It was the best of times, it was the worst of times", vorba poetului. Aceasta este (mega-)introducerea întregii serii. Discut un pic despre contextul în care ne vom ocupa de Revoluția Franceză și ce vrem să extragem din acest efort. Invitați speciali: Batman, Ludovic al XVI-lea, Bane, comisarul Gordon, Robespierre, ceilalți Ludovici că pe toți îi chema Ludovic pare-se, principesa Transilvaniei și bineînțeles, fiica ei, Madame Deficit aka Marie Antoinette. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Cine spune că teoria nu se pupă cu practica nu l-a cunoscut pe Ciprian Necula, profesor la SNSPA și președinte al Roma Education Fund. Vorbim despre incluziunea romilor, despre istoria relațiilor dintre minoritatea romă și majoritatea munteană și moldoveană, despre caleidoscopul formelor de rasism, despre activism și pasivism, despre asumarea și atribuirea responsabilității precum și despre celebrele pulpe de lebădă sau neamul bulangiilor. Toate acestea în contextul unei cariere care a început cu o descoperire personală. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

De la Aristotel și cărțulia lui intitulată "Respingerile Sofistice" (De Sophisticis Elenchis) până la ultimii discipoli al lui John A. Blair, Douglas Walton și Frans van Eemeren - toată lumea știe că sofismele (eng. fallacies) sunt nașpa. Dar ce anume le face să fie nașpa? Și stai un pic. Că dacă tot ne-am apucat: Ce sunt, mai exact, sofismele?? Despre toate astea discut cu unul din puținii cercetători români în teoria argumentării, Alexandru Cârlan (SNSPA). Iar pentru că tradiția youtubică o cere din ce în ce mai insistent, facem și o porțiune de "react video" pentru a scoate la suprafață dezavantajele muncii cu liste interminabile de sofisme. 0:00 Cine este Alexandru Cârlan? 3:01 Cele trei discipline: retorica, teoria argumentării, gândirea critică 8:33 Logica și argumentare în școli 15:08 Ce sunt sofismele? ("fallacies") 25:37 Poți fi critic până la capăt? 28:26 Luăm la puricat o listă de sofisme 33:30 De ce nu ajută logica (sau ideea validității)? 37:41 Un notă importantă! 43:20 Ad hominem ("datul la gioale") 47:41 Straw man ("îmi bagi vorbe-n gură") 55:55 Appeal to authority ("apel la mari barosani") 1:00:03 Circular argument ("hai că acum chiar te-nvârți în cerc") 1:11:37 Hasty generalization ("te grăbești ca fata mare la măritat") 1:23:00 Burden of proof ("ba pe-a mă-tii!") 1:30:00 Concluzii Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

În acest episod special, discut alături de Răzvan Ioan despre Spinoza, Nietzsche și acceptarea corpului ca "filtru" inevitabil al cunoașterii. Doctor în filosofie la Universitatea din Leiden și co-host al podcastului de filosofie "Eu cu cine gândesc?" (alături de Theodor Paleologu), Răzvan a scris o teză de doctorat extraordinară cu care m-am delectat o săptămână întreagă înainte de interviul nostru. (Pe ici pe colo mi-aș fi dorit să o fi scris eu în locul lui!) O analiză complexă unor filosofii pe cât de dificile pe atât de satisfying. Dincolo de asta povestim de diferitele medii academice și în final despre agonism, așa cum îl întâlnim astăzi în România și în afară. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Există un contract social care să sporească - nu să diminueze - libertatea? Poți fi silit să fii liber? Încercând să răspundă la aceste două întrebări, Rousseau a pus bazele tuturor ideologiilor, că sunt ele ideologii "mari" cum au fost nazismul și comunismul în secolul trecut, sau ideologii "mici" cu care trăim astăzi, toate își au rădăcinile în gândirea lui Rousseau despre libertate. Nu e ciudat? Anume că o încercare de a (re)găsi o libertate originară sfârșește în opusul ei? Hai să vedem ce și cum. Invitați speciali: Toma Caragiu, Tataee, Madame de Stael, Andrei Pleșu(v) și Scooby Dum. Dacă vreți să susțineți acest podcast: www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Evident că știința e minunată, dar aduce ea progres moral? Jean-Jacques Rousseau este unii din primii critici ai iluminismului care a îndrăznit să pună la îndoială asumpția că plutim cu toții într-un univers moral mai bun datorită științei. Ca mai tot ce a scris Rousseau, eseul de care ne ocupăm e crash-boom-bang! Dar are dreptate? Invitați speciali: Robert Merton, Jerry Kravitz pardon Ravetz, cinci copii, Autan, John Cena și Diderot. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Da! Tot ce ați citit prin ziare este adevărat! Este de netăgăduit! Setul potențialilor falsificatori este non-nul și totuși nicio falsificare nu a avut loc! A apărut episodul 35! În acest episod vorbim despre Montesquieu, despre filosofia istoriei, sociologie, șpaga electorală, libertate și despre echilibru politic. Invitați speciali: Janos Hunyadi, Rimaru, niște patricieni, Isaiah Berlin, franceze de autobază, Raymond Aron și tot felul de castele gigant! Dacă vreți să susțineți acest podcast, ne găsiți pe Patreon, Youtube, Facebook și Instagram. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Cripto în sus, cripto în jos. Schemă piramidală conform unora, moneda viitorului conform altora. Sursă de câștig pentru unii, oops la revedere economii pentru alții. Dar toată lumea este de acord că băieții-cripto papă energie în stil mafiot la fel ca-n '98. Este justificabil dpdv moral să bagi banii în cripto? Tre' să pove'. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Care este originea libertății față de stat? Care este originea drepturilor individuale pe care statul nu ți le poate lua sau, dacă totuși ți le ia, devine nelegitim (tiranic) și ai dreptul la revoluție? John Locke are un răspuns foarte clar la aceste întrebări. Dar interesant este nu doar răspunsul ci și felul indirect prin care ajunge la acest răspuns - indirect, prin considerarea stării naturale. Sau, mai bine zis, prin reconsiderarea stării naturale diferit față de cum o făcuse Hobbes. Ne întâlnim în acest episod cu: Thomas Jefferson, Play AJ, Florin Călinescu, Gigel, Toma de A-a-quion, Robespierre și marțianul antropolog! Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

În acest episod, povestim despre nașterea acestei ciudate și complexe idei: libertatea individuală. Pentru a înțelege ce și cum, trebuie să abordăm problema din două puncte de vedere, politic și semantic. Vom povesti despre una din cele mai spectaculoase transformări politice din epoca modernă: preschimbarea puternicei monarhii britanice din monarhie absolutistă în monarhie constituțională bazată pe principii liberale. Apoi, vom povesti despre evoluția termenilor de "liberalism" și "liberal", într-o istorie a ideilor pe repede înainte de la Cicero la John Locke. Invitați speciali: Peppa Pig, Miss Piranda, M&G, Handel, Danemarca '92, expresia "vai, vai, vai" și Monk. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Varianta video: https://youtu.be/ZShwjEMdQ20 Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Nici nu-mi puteam imagina un început mai propice pentru sezonul al treilea! Ca să ne revină cheful de filosofie, ca să aflăm cum putem naviga problematica sinelui și a schimbării, ca să aflăm cum poți da jos filosofia din turnul de fildeș, ca să ascultăm cum se vede lumea din spatele unei teze de doctorat, ca să înțelegem ce poate și nu poate promite filosofia, ca să înțeleg și eu ce vrea Paul Ricœur ăsta de la viața mea, m-am autoinvitat în lumea plină de detoate a Cristinei. Bafta mea? Cristina mi-a acceptat autoinvitația și iată-ne profitând cu toții de pe urma discuției rezultante. Să fie într-un sezon bun! Mai multe despre Cristina și proiectele ei: https://www.fundatiacaleavictoriei.ro/cristina-cristea/ https://atelierefilozofice.ro/ Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Încheiem cu acest episod seria despre Spinoza. Păi puteam s-o las așa în coadă de pește la sfârșit de an? Trebuie să ne lămurim cum e cu fericirea și libertatea individuală într-un univers determinat, cum e cu urmărirea conatus-ului, și care este relația dintre rațiune (idei adecvate) și fericire. Ne ajută ca de obicei minunații prieteni de pe Patreon cărora le mulțumim, dar pentru exemple și glume ne ajută: Max Weber, Sorin Lavric, Nicolae Ceaușescu, Vrăjitorul din Oz, Musculosul de la Mediaș, Paul Coll, și, cum altfel, perenul meniu Big Mac. Pe final îmi permit și eu să-mi dau în sfârșit cu părerea despre etica spinozistă și, ca să încheiem cum se cuvine, vă aduc fie-ca-lumina printr-un mic colind. Ne auzim în sezonul 3, eu mă duc să mă umplu cu, și umflu de, sarmale. Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

În acest episod explicăm, cu nasul relativ înfundat, unul din cele mai dificile dar și fascinante sisteme metafizice din toate câte au produs căpățâna umană. Ușor n-o să ne fie, dar primim ajutor din partea lui Iron Man, George Copos, G.E. Moore, trio-ul Bonobo-Borcea-Bibio și tot felul de ursuleți conspiraționșiti drăgălași. Va trebui să explicăm ce-i aia substanță, ce-i ăla atribut, și ce-i ăla un mod, ca să ajungem să înțelegem de ce era Spinoza un determinist și de ce ideile noastre sunt cauzate cu necesitate. Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa

Continuăm seria noastră despre Spinoza cu o discuție introductivă alături de dr. Wiep van Bunge, profesor de istoria filosofiei la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Data trecută am povestit mai mult despre contextul în care scrie Spinoza, acum facem primii pași în filosofia lui, ghidați de calmul și expertiza interlocutorului nostru. Vom explica pe scurt celebra "Deus sive Natura", vom vorbi despre determinism, subiectivism, nominalism și fatalism, dar și despre celebru conatus spinozist. Toate acestea sunt esențiale pentru ultima bucată din tripticul despre Spinoza, o bucată în care ne vom lua la trântă serios cu textul Eticii! o Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: https://www.patreon.com/octavpopa Support the show https://www.patreon.com/octavpopa